Depozitare capsuni in atmosfera controlata
Conditii depozitare capsuni:
MATURITATE: capsunele sunt recoltate în etape diferite de dezvoltare, în functie de soi si de preferinta pietei. Maturitatea capsunelor este cel mai bine indexata de culoarea suprafetei exterioare si de fermitatea fructelor. Fructele din cele mai multe soiuri destinate pentru consum ar trebui sa fie recoltate atunci cândsuprafata fructului este complet rosie, desifructele din soiuri mai putin tari trebuie sa fie recoltate când au o culoare mai deschisa. Soiurile mai putin tari includ Senga Sengana, Polka si Honoeye.Soiurile mai tari, cum ar fi Selva si Camarosa, ar trebui recoltate când au o culoare rosu intens. Aroma tuturor soiurilor de capsune este mai cautata si mai dulce daca fructele sunt lasate sa se coaca în întregime pe planta. Fructele de capsuni nu se mai coc dupa recoltare.
TEMPERATURA: temperatura de depozitare a capsunilor in stare refrigerata este cuprinsa in intervalul (0 / +1)°C.
UMIDITATEA: umiditatea relativa trebuie mentinuta intre 90 – 98%. In cazul in care umiditatea relativa scade sub nivelul de 90% capsunii se vor usca si vor prezenta riduri la suprafata.
ILUMINAREA: capsunele trebuiesc depozitate in intuneric total si constant.
VENTILAREA: trebuie asigurata la un nivel minim, pentru a evita deshidratarea, dar suficient pentru eliminarea surplusului de CO2 generat pe durata depozitarii.
SISTEME DE DEPOZITARE:
1. Depozitare in stare refrigerata:
– se recomanda ca dupa recoltare fructele sa fie supuse procesului de racire rápida (pre – racire) la o temperatura cat mai apropiata de temperatura de depozitare (0 / +1)°C.
– avand in vedere curentii de aer relativ mari ce sant implicati in procesul de racire rápida se recomanda folosirea camerelor de presiune constanta sau a tendei de protectie la suprafata lazilor superioare.
– pe durata racirii rapide se urmaresc in principal doi factori: reducerea pierderii in greutate (pierdere de apa) si extinderea termenului de depozitare.
– termenul de depozitare in stare refrigerata este direct dependent de: tipul si amestecul fructelor pe durata recoltarii , continutul de CO2 (15-20% poate prevenii cu succes extinderea Botrytis si a altor ciuperci), posibilitatea eliminarii etilenei pe durata procesului de depozitare si calitatea apei utilizate pentru asigurarea si mentinerea umiditatii necesare.
– durata termenului de depozitare in conditii de preracire, temperatura si umiditate controlata este de cca 2 saptamani.
2. Depozitare in stare refrigerata in conditii de CA / ULO – depozite frigorifice.
– se recomanda ca dupa recoltare fructele sa parcurga exact aceleasi etape ca in cazul depozitarii in conditii de temperatura si umiditate controlata.
– dupa finalizarea incarcarii depozitului de fructe se trece la sigilarea acestuia si se procedeaza la asigurarea conditiilor CA in incinta de depozitare. Conditiile generice de depozitare se inscriu in parametrii: 3% O2 si 10% CO2 / (-0.5 / 0)°C / 90-95% rH.
– in aceste conditii termenele de depozitare cresc pana la 7 – 8 saptamanii functie de conditia fructelor la data culesului.
3. Depozitare in stare refrigerata in conditii de CA / ULO – sistem paletizat.
– depozitarea fructelor in depozitele frigorifice CA / ULO se face individual in conditii de O2 si CO2 determinate functie de natura fructelor.
– paletii cu fructe sant acoperiti cu un sistem de plastic etans la gaze. Dimensiunile sistemului sant 1200 x 1000 x 4500 max (Lxlxh)(mm). Sistemul astfel creat este conectat la centrala CA / ULO existand posibilitatea creearii de conditii specifice pentru o varietate de fructe in interiorul aceluiasi depozit frigorific.
– avantaje: setari diferite O2 si CO 2, este imposibila migratia ciupercilor / sporilor si aromelor de la un timp de fructe la altul, imposibilitatea pierderii de CO2 in cazurile de decuplare accidentala.
– sistemul permite utilizarea simultama a mínimum 10 paleti si máximum 300 paleti.
Boli post-recoltare:
Degradarea post-recoltare este o cauza majora a existentei fructelor de proasta calitate, nevandabile. Mai multe boli fungice diferite sunt responsabile pentru marea majoritate a problemelor de degradare post-recoltare. Boala principala dupa recoltarea capsunelor este putregaiul cenusiu – Botrytis. Boli de mai mica importanta sunt putregaiul moale si putregaiul de piele Rhizopus.
Bolile capsunelor implica interactiuni complexe între agentii cauzali, planta gazda si mediul înconjurator. Dezvoltarea unei boli este influentata de soiul de capsune, etapa de maturitate a fructului, degradarea fizica, când este infectat fructul, temperatura post-recoltare si umiditatea la suprafata.
Trebuie folosita o combinatie de metode de control pentru a reduce la minimum incidenta si severitatea bolilor post-recoltare. Aceste metode de control includ igiena câmpului, practici adecvate privind culturile, folosirea unor factori de protectie a recoltelor, atentia în timpul culesului si manipularii, utilizarea de ambalaje de protectie, racirea rapida dupa recoltare si mentinerea lantului de racire în timpul transportului si distributiei pe piata. Nu exista fungicide post-recoltare disponibile pentru utilizare pe capsuni.
La sfârsitul lunii februarie sau începutul lunii martie, frunzele moarte si stolonii din sezonul trecut ar trebui sa fie eliminati. Materialul vegetal mort este o sursa majora de spori de mucegai cenusiu.
Îndepartarea manuala a acestei surse de inoculare înainte ca o noua crestere sa înceapa va contribui în mod semnificativ la controlul bolilor. Fungicidele aplicate înaintea recoltarii sunt disponibile pentru a fi utilizate pe capsune, permitând o protectie împotriva bolilor post-recoltare.
Utilizarea fungicidului / fungicidelor adecvat(e) în timp util si în conformitate cu instructiunile producatorilor de pesticide va ajuta la protejarea fructelor de capsun împotriva bolilor. Problemele legate de boli post-recoltare, de asemenea, cresc atunci când plantarile sunt prea dense, ceea ce face ca frunzele si fructele sa se usuce greu dupa ploi si sa fie mai dificil de pulverizat în mod adecvat.
